PAGINI ASCUNSE

" Daca nu as fi scris, starile depresive pe care le-am avut în viata m-ar fi dus fara indoiala la nebunie sau la ratare completa... Important a fost scrisul ca terapie."

miercuri, 30 martie 2011

There's Always a Reason

"Yes, Clarissa thinks, it's time for the day to be over. We throw our parties; we abandon our families to live alone in Canada; we struggle to write books that do not change the world, despite our gifts and our unstinting efforts, our most extravagant hopes. We live our lives, do whatever we do, and then we sleep - it's as simple as and ordinary as that. A few jump out of windows or drown themselves or take pills; more die by accident, and most of us, the vast majority, are slowly devoured by some disease or, if we're very unfortunate, by time itself. There's just this for consolation: an hour here and there when our lives seem, against all odds and expectations, to burst open and give us everything we've ever imagined, though everyone but children (and perhaps even they) knows these hours will inevitably be followed by others, far darker and more difficult. Still, we cherish the city, the morning; we hope, more than anything, for more."
M. CUNNINGHAM - THE HOURS







Sunt puține momente pe care le savurez mai mult decât dimineața devreme. 
Aerul puternic, dezghețul, dezechilibrul ăla interior care pentru câteva secunde te determină să mai rămâi pe marginea patului gândindu-te la nimic..
Apoi nimicul ăsta se mărește, se intensifică transformându-se în zi. O alta. Seamănă izbitor cu cele trecute, deși îți promiți de fiecare dată că vei induce un fenomen neprevăzut, unul care să transforme lumea în altceva. În orice... 

Iar uneori, fără să înțelegi bine cum și de ce, totul se rotește și reusește să te surprindă. Înțelegi că nu e deloc meritul tău acolo chiar dacă uneori ți-l asumi mândru. E ca o scânteie care se naște dintr-o deformare elastică în urma contactului dintre doi electroni care sigur nu-ți aparțin.  

E ciudat cum jocul ăsta pare atât de lipsit de sens.

Priveam într-una din zilele trecute - Soarele. Îl priveam cu ochii închiși, adâncindu-mă în el și îl întrebam de ce. De ce toate astea, ce vrea de la mine. 
Abia atunci am înteles... nu asta e întrebarea de fapt. 
Ceea ce trebuie sa înteleg e... 

Ce vreau Eu de la Mine? 
Evident, am ales să fiu aici dintr-un motiv. Da, am ales asta, trebuie doar să îmi amintesc DE CE...

4 comentarii:

  1. "Soarele. Îl priveam cu ochii închiși"
    >>hm, ma intreb, in schimbul acesta de "priviri", Soarele, daca ar avea ochi, i-ar putea tine deschisi?

    RăspundețiȘtergere
  2. e neobisnuit ca un tip kre arata astfel (dak u esti papusa din foto) sa isi piarda vremea p bloguri. eu cred k iti place fata. hai recunoaste

    RăspundețiȘtergere
  3. @ Anonim (anonim, ceva complexe?)
    fata e inteligentă, iar inteligenţa e sexy... E ceva pe aici de "dis-placut"?

    RăspundețiȘtergere