noun
faithfulness to a person, cause, or belief, demonstrated by continuing loyalty and support : he sought only the strictest fidelity to justice.
• sexual faithfulness to a spouse or partner.
• the degree of exactness with which something is copied or reproduced : the 1949 recording provides reasonable fidelity.
ORIGIN late Middle English : from Old French fidelite or Latin fidelitas, from fidelis ‘faithful,’ from fides ‘faith.’ Compare with fealty .
De fiecare dată când aud comentarii despre "fidelitate" mă năpădește un sentiment de frustrare profundă. Fidelitatea mi-e un soi de subiect tabu, unul căruia îmi este absolut imposibil să îi dau un verdict definitiv si poate irevocabil. O afacere cumplită de altfel, căci nimic nu reuseste să mă scoată mai mult din minți decât absența unei opinii, unui crez într-un anume context.
Problema mea e că nu reușesc să pătrund bine sensul. De ce oamenii caută fidelitatea, de ce o impun? Am auzit de nenumărate ori că e o formă de manifestare a respectului față de persoana pe care o ai alături.
DE CE, mă întreb eu…
Ok, să clarificăm în primă fază câteva aspecte ale problemei. Rostind fidelitate, fac de fapt referire la un cuplu și mai mult decât atât la prezența sau absența unui raport sexual extern cu o persoana care în acest film nu are decât rolul păpuși gomflabile,unul fără îndoială nesemnificativ și fară accesorii de natura emoțională. Toate celelalte povești, care derivă de la capacitatea unora de a iubi în concomitent două persoane diferite, le lasăm altor dezbateri.
Așadar - de ce e vazută ca o formă de respect? De când partea noastră sexuală, pur fizică, face sinapsă cu respectul. De când impulsul sexual, diminuează intensitatea sau valabilitatea unor sentimente bine înrădăcinate, ce au o bază reală, obiectivă. De când o partidă te poate trasforma în altcineva sau de când un orgasm a devenit atât de intens cât să îți poată spăla creierul?
Evident că poți ajunge să conștientizezi că relația pe care o ai te nemulțumește, că nu îți dă nici pe jumătate din ceea ce îți dorești cu adevarat, din ceea ce îți trebuie pentru a fi cu adevărat fericit. Asta e valabilă pentru aproximativ 99% din cazuri, doar că defensivi si neîncrezători cum sunt, bărbații nu trag linie niciodată ci rămân așa într-un stadiu de melancolie și-o viață dublă. Și oricum vine etapa asta mai mult ca o confirmare, ca un document oficial care să îi ateste stadiul precar al vieții pe care a ales-o în unanimitate de voturi.
Femeile în schimb au alt sistem. În general nu înșeală decât dacă stă altceva dincolo de asta. Nu o fac pur și simplu și asta pentru că ele nu simt impulsul acela care să strige vehement "hai cu procreerea!" .
Ca și de cealaltă parte a baricadei, o facem de cele mai multe ori din nevoia acerba de confirmări.
Confirmări ca aceea a capacității de a cuceri, de a impresiona.
Sau, cea pentru care votez eu, confirmarea că trăiește, că nu a uitat cum e să simtă, să respire. E un joc pur instinctual dar îl alegem pentru că e unicul spațiu care ne descătușează.
Și revin cu o aceiași întrebare, de ce să fii fidel? De ce să îti reprimi până și cele mai autentice impulsuri.
Eu nu am înșelat niciodată, nu atât din principiu, cât din comoditate. Mi s-a părut infinit mai simplu să pun punct unei relații care nu îmi dădea tot. De ce naiba oamenii aleg să facă compromisuri până și în aeastă sferă, îmi e încă o mare necunoscută.
Eu zic deci așa, hai să trecem peste toată ipocrizia asta.
Dacă nu te simți deajuns pentru un om, las-o baltă, nu cere o semnătură pe un Certificat de Căsătorie și nu pretinde fidelitate de drept. Lucrurile nu funcționează așa.
Și dacă partenerul alege să îți fie fidel, respecta-i opțiunea; (poate e chiar ceea ce vrea).
Iar tu, dacă trăiști crezând că fidelitatea e un cult, ofer-o celuilalt dar NICIODATĂ doar pentru a o primi în schimb. Asta e doar o altă lege for losers. Nu se aplică în lumea reală! Dacă adopți un concept, fa-o cum trebuie, nu căutând susținători printre persoanele din public.
PS: Dacă reușește careva să surprindă legea proporționalității dintre dragostea adevărată si fidelitate să nu ezite cu prezentarea demonstrației. Ard de nerăbdare s-o văd și p-asta!
