Traiesc o perioada extrem de fecunda. Nu imi dau bine seama de unde isi are cauzalitatea, in consecinta carei realitati a survenit, cert e ca o simt bine condensata in fiacre suflu.
Dubii peste dubii. O specie de conflict interior care se autocreeaza intr-un ciclu vicios.
Ma intreb daca exista alegeri bune sau mai putin bune si daca da, cum le poti distinge?!
In fiecare secunda facem alegeri. Ca acum cand aleg sa stau pe scaunul din capul mesei cu toate ca doar la masa asta mai sunt alte cinci locuri libere.
Aleg un anumit sistem de operare, un traseu de jogging, un bar in care sa imi beau cafeaua dimineata, o anumita carte din raft, etc, etc...
Toate optarile astea, intr-un mod sau altul au un impact asupra noastra. Ca atunci cand schimbi brusc directia, alegi o scurtatura si te intersectezi cu Nu-Stiu-Eu-Cine sau cand gresesti amfiteatrul si ramai doua ore la un curs care iti imprima un alt punct de vedere.
Sunt alegeri pe care le facem fara sa stim bine de ce dar care ne schimba, ne modeleaza.
Un divort, un job nou, un copil... Si cand te opresti pentru doua secunde din frenezie realizezi ca nu mai stii daca e viata ta - asta pe care o traiesti sau a altcuiva.
Nu stii daca lucrurile pentru care ai optat ar fi aceleasi intr-un spatiu paralel. Poate nu ai fi renuntat la scoala dupa doar 4 clase daca ai fi fost parte integranta a unei familii cu un nivel economico-socio-cultural un pic mai decent daca ti-ai tunde parul la fel daca a-i iubi aceleasi persoane.
Ma intreb cat suntem noi pana la urma si cat e impactul pe care il are societatea asupra noastra, daca asta e viata pe care mi-o doresc pentru mine si daca nu in ce culori e pictata aia..
Cel mai frustrant aspect al povestii asteia e ca nu reusesc sa vizualizez ce-mi doresc. Poate pentru ca ceea ce imi doresc e deja aici, poate pentru ca nu reusesc inca sa rostesc cu voce tare VREAU. In incercarea de vizualiza, tot ce obtin sunt franturi dintr-un film de autor. Probabil pentru ca nu am inteles inca bine cine sunt. E greu cand pentru mult timp faci doar alegerile pe care ceilalti se asteapta sa le faci. E complicat sa te desprinzi din panza asta si sa decizi sa fii tu. Doar TU.
Ps: Imi promit sa incerc. Ceva imi spune ca se merita..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu