In fiecare dintre noi se naste la un moment dat dorinta de a evada dintre limitele complexului psihologic, al microcosmosului interior in cautarea unei experiente care sa stea drept apogeul tuturor intersectarilor cu o creatie a absolutului. Ne cautam in lucruri marete, care tind sa ne strivesca, sa ne nimiceasca. Ne cautam acolo unde nu vom putea ajunge niciodata si o facem tocmai pentru ca ne place sa credem in conotatia visului care pare sa ne fie data de drept. In pofida oricaror incercari de a trece dincolo, ramanem intepeniti intre cer si pamant, intre zeitati si supra-omul pe care il cautam in noi. Adoram idea unui creator daca acela suntem noi, la fel cum imaginea reflectata pe retina, ne place sa credem ca e rotita cumva si ne-am grabit sa inventam stiinte care sa argumenteze toata tarasenia. E sigur mai facil decat constiinta unei lumi care in realitatea nu e deloc ceea ce reusim noi sa percepem.
A trai baricadat intre ziduri pictate in albastru si a crede in infinitatea universului, e de fapt singurul cadou pe care ni-l permitem. E ca si cum ai stii ca poti fi tot ceea ce vrei, dar tu alegi sa fii tu si nimic nu poate schimba asta. Si cand observi intr-una din zile, cat de incerte ne sunt adevarurile, ca nici nu stii bine cine esti sau ce cauti, cand incercand sa gasesti raspunsuri rascolesti si mai multe semne de intrebare si te afunzi in acest abis al necunoasterii si incapacitatii de a deveni, cand te simti orb si natang, te golesti intr-o clipa de tot si te pierzi. Uiti sa existi. Apoi in timp ce-ti tarasti picioarele pe strazi, fara sa ai o directie anume sau macar dorinta de a te rataci in altcineva, iti amintesti ca stiai sa zbori.
Si o iei de la cap. Iti constresti aripi pentru ca ale tale s-au disipat in timp ce dormeai si incerci sa gasesti pista perfecta pentru decolare. Si continui sa crezi, pentru ca stii ca toate au un sens. Si daca nu au atunci pot strecura tu unul. Pentru ca un drum fara sens se opreste in origine. Si tu stii ca nici daca ai vrea nu vei reusi sa te mai intorci. Pentru ca inceputul la fel ca sfarsitul iti ramane mister.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu